A song to remember, a song to forget.

Asculta mai multe audio Muzica

Traieste intr-o garsoniera mizerabila,iar singurul lucru care da un sens vietii sale este muzica.Inseparabil de chitara lui veche,incarcata cu atatea amintiri,stearsa de atatea lacrimi si atinsa de o multime de degete fragile,o chitara ce aparent banala,devine o minune in mainile sale.
Ireal!E ireal de frumos ce poate iesi din sufletul sau atunci cand incearca sa-si puna sentimentele pe un portativ.Degetele sale gandila usor fiecare coarda si face sa vibreze fiecare suflet aflat langa el.
Iar vocea?Vocea apartine zeilor.Nimic din ceea ce privesti,nu este omenesc.
El pare ca a trecut demult de stadiul de a mai fi om,fiinta muritoare.Te uiti la el si stii ca intr-o zi degetele ce ajuta la alcatuirea acelui cantec divin,vor putrezi in pamant,iar vocea va ramane pierduta undeva,amestecata cu cea a vantului salbatic.Stii asta si totusi nu poti crede.Personajul ce tocmai te-a lasat sa-i vezi sufletul,sa-l asculti,nu poate muri vreodata..
In fine,e un om foarte neingrijit.Parul sau ciufulit ii da un aer de rebel,de tanar fara griji.Iar hainele sale zdrenturoase,il fac sa para un om de nimic,lipsit de orice urma de unicitate.El insa isi tine talentul inchis in sufletul sau,iar daca n-ar fi nevoit sa cante pentru a-si continua existenta,si-ar ascunde indemanarea aceasta si mai mult,astfel incat nimeni niciodata sa nu o poata cunoaste.
Nu pare un om fericit.Dealtfel nici nu este.Nimeni nu stie ca sufletul sau este strapuns de un glont mai ucigator decat insasi moartea si ca veninul ce curge din el ii zapaceste creierul zi dupa zi si il duce incet catre culmile nebuniei.
Peste ceva timp il vei vedea pierdut,cel mai probabil intr-un spital de boli mintale,hranindu-si nebunia intr-o camera suparator de alba.Il vei recunoaste!Va fi pacientul mereu tanar,ce canta in nestire o poveste de neinteles.