Asculta mai multe audio Muzica
Ma gandesc la cat de multe povesti stiu peretii astia.Ziduri vechi,puternice,aparent neatractive,incarcate cu vopsea intr-o culoare obositoare.Cate voci au ajuns la urechile lor,cate certuri si iubiri,cu cate lacrimi au fost ei spalati si mai ales, la cate scene au fost spectatori.Ei vor ramane mereu martorii care nu pot face nimic altceva decat sa priveasca si sa asculte.Sunt prinsi acolo,legati de maini si de picioare,obligati sa fie atenti,sa retina ,sa pastreze amintirea,ce le devine cea mai mare tortura.
Ma simt paralizata,stii?Imi simt degetele grele,tari,pietrificate,iar ochii obositi,gata sa se inchida.Picioarele nu pot urma un drum anume,o cale de iesire,iar creierul parca nu mai e in stare sa dea un semnal,o comanda.
Seamana a vis,a stare de plutire,in care tu esti undeva deasupra corupului tau si te privesti.Ai vrea sa schimbi ceva,sa te iei de maneca si sa te tarasti afara.Sa dai orice indiciu pentru te aduce pe calea cea buna.
E bizar,pentru ca niciodata nu mi-au placut visele.Parca devin prizoniera mintii mele,intr-o alta dimensiune si parca sunt propriul meu dusman.Nu am cui sa-i cer ajutor,pentru ca tot ce ma inconjoara face parte dintr-o lume imposibila,inexistenta si totusi potrivita mie.
Dar uneori,pe drumul realitate-vis,sunt pusa in fata unor usi.Trebuie sa aleg usa pe care o doresc,fara a sti ce se afla dincolo de ea.Imi place sa ajung acolo unde la intrarea in celalalt taram,am o pensula mare,stufoasa, si o paleta de culori de unde imi pot alege orice noanta pentru a-mi colora lumea. Pot modela copacii,cerul,norii,iarba,frunzele si chiar pe cei pe care-i vreau in visul meu.
Alta data insa, ajung pe un taram cenusiu,depresiv,unde iti iese in intampinare groaza.O groaza nebuna,agresiva,vie.Atat de vie incat o simti in sufletul si trupul tau,ca pe un fior de gheata .Iti opreste sangele si respiratia si iti da impresia de sufocare,ce te arunca si mai tare in groapa terorii.E acel vis dupa care inca mai simti amprenta groazei pe pielea ta.O amprenta ce apasa greu,vizibil dureroasa.
Si mai sunt acele vise in care nu-ti gasesti pamant pentru picioarele tale.In care cazi in gol,fara a ajunge la sol.Iar momentele acelea par o vesnicie,o eterna nebunie.
Stiu ca ti-e teama de vise,de ceea ce-ti pregateste noaptea.Ai vrea sa-ti umpli pumnul de pastile ce te pot tine treaz,de cesti intregi de cafea si poate,ca o solutie finala,de un revolver.
cica ce poza sadica:))))
RăspundețiȘtergereapropo de vise...nu vi s-a intamplat sa aveti cateva vise care se tot repata? eu am unele inca din copilarie, si niciodata, nimic nu se schimba. se intampla exact la fel. aceleasi peisaje, aceeasi oameni, aceleasi stari. e ciudat. ma intreb ce le declanseaza si mai ales de ce se repeta in mod obsesiv? nici macar nu mi le pot aminti. le uit imediat dupa ce m-am trezit. tiu doar ca sunt aceleasi..
RăspundețiȘtergerecica artistii viseaza in culori:>:>...de cele mai multe ori visez in culori:))=)). suntem niste hartiste:))). ba mai mult pot simti si cateva senzatii...simt cand cad in gol, sau cand ma saruta el. cred ca visele ne influenteaza intr-o mica parte ziua. daca visam frumos ne trezim odihniti, mai mult, chiar fericiti. daca se intampla insa sa avem un cosmar ne urmareste ore intregi
RăspundețiȘtergereparanoia:)))
De cateva nopti visez ca zbor peste Bucuresti dar ca nu pot sa trec de o anumita inaltime si parca timpul in care pot sa zbor este limitat. Visele sunt foarte ciudate... asta imi si place...
RăspundețiȘtergereMie imi place sa visez... imi place ca in vis sa zbor :)
RăspundețiȘtergereOricât de groaznic ar fi un vis, tot e mai bine decât realitatea...
RăspundețiȘtergereEu ador visele!
Şi să ştii că... ne putem colora viaţa, trebuie doar să vrem!
Nu tu ai apucat-o pe un drum greşit, ci lumea. Acele ceasornicului nu se învârt cum trebuie. Nu se mai învârt deloc. Se lungesc, se ondulează şi se pierd prin mulţime, împungând suflete cu vârful. :)