Bal masqué

Snow Patrol-run

Asculta mai multe audio diverse

Trecusera cateva minute de miezul noptii,iar un mic bilet si-a facut aparitia sub usa mea.M-am repezit catre el iar cu sufletul la gura si plina de emotie,am rupt plicul si am scos foaia.Eram convinsa ca este o scrisoare.Ca mi-a trimis o scrisoare,in sfarsit.Dar nu!Era o invitatie la bal.
Un bal mascat organizat de familia regala,in cinstea reintoarcerii lui Earl.

Nu stiu cum,de la cine si mai ales de ce am primit aceasta invitatie,dar am hotarat ca trebuie sa merg. As fi vrut sa-mi aleg o vestimentatie speciala,extravaganta,sa ies cumva din tipar.Si exact asta am facut.

Cu totii se asteptau la o aparitie decenta si in acelasi timp sofisticata,o rochie lunga cu volane,imprimeuri si dantela,asa cum au ales celelalte invitate.Dar nu! Datorita alegerii facute,prezenta mea la bal a starnit nenumarate discutii.Toti ma priveau cu atentie in timp ce inaintam in sala mare de dans.Erau vizibil stupefiati si se intrebau intre ei,cine sunt eu.

Incalcasem absolut orice regula de prezentare la un asemenea eveniment si ma simteam excelent.Rochia mea era din catifea neagra,cu spatele gol si cateva degete deasupra genunchiului.Purtam pantofi negri,cu toc inalt,iar parul cadea armonios pe umeri.Masca era o improvizatie.Imi placea sa ma joc cu lucrurile pe care le gaseam prin casa.Hartie,ata colorata,nasturi,carton si alte nimicuri aparent nefolositoare.Se spune ca sunt creativa si ca sunt detinatoarea unei imaginatii bogate,asa ca m-am folosit de aceste lucruri si mi-am creat o masca originala.Evident,si ea depasea standardele unei masti purtate la un bal,dar tocmai aceasta era ideea.

Nimeni nu-mi putea cunoste identitatea,iar acest lucru mi se parea un atu.Un plus pentru a lasa in urma niste imagini invaluite in mister,ce nu pot fi uitate prea usor.

Prin masca mea,doar ochii si buzele erau vizibile.Privirea-mi era patrunzatoare,misterioasa si puternica,iar buzele erau atent colorate cu un ruj de un rosu intens.

Mereu mi-a placut genul de dansuri de la baluri,asa ca era foarte dornica sa-mi pun cunostiintele in aplicare.N-a fost chip.Cu toate ca observam foarte multi tineri privindu-ma intr-un mod curios de insistent,niciunul nu avea curajul sa se apropie.

Asa ca inaintam eu spre ei,dansam,ii sagetam cu privirea cat mai intens,le imbolnaveam mintile si ii lasam sa piara.Planuisem sa fac acest lucru cu toti cei prezenti acolo,doar pentru distractia mea.Asta pana am ajuns la el.

*Dansati?*

O voce placuta si dulce venea din spatele meu.Ma intorc,imi ridic privirea si il vad.Parca eram paralizata,nu-mi puteam misca picioarele si mainile,iar o ameteala puternica isi pusese ghearele pe mine.Parca as fi consumat un drog,o doza letala iar acum oscilam intre viata si moarte.

Repeta : *Dansati,va rog?*

*Sa dansez?Cum?Cu cine sa dansez?*

Extraordinar!N-am putut sa gandesc alte cuvinte.O formula ametitoare,delicata,o replica inteligenta,nimic.Paream o fraiera,o emotiva ce nu se putea exprima in cuvinte.

Lasa capul in jos,pufneste intr-un ras scurt si silentios si spune: *Cu mine,domnisoara.Va face placere sa-mi acordati acest dans?*

Nu mi-am putut misca buzele pentru a scoate un sunet,asa ca am miscat afirmativ din cap.

M-a luat de mana si de atunci nu mai stiam nimic de mine.Auzeam doar muzica si il vedeam doar pe el.Pluteam! Muzica intra prin mine si vibram.Nu stiu cum ajungeam de la un colt la altul,iar in final eram in mijlocul acelei sali ce-mi parea in acel moment gigantica.Eram doar noi.

Melodia se oprese,iar eu inca sunt lipita de trupul sau.Cand in sfarsit constientizez ceea ce se intampla,ma indepartez,il privesc pentru inca o data in ochi si fug.Respiram sacadat iar bubuiturile inimii le simteam prin tot corpul.Sangele o luase razna,creierul isi slabise judecata,iar eu alergam.

Nu-mi aduc aminte pentru cat timp am alergat fara oprire si nici macar unde intentionam sa ajung.Eram pierduta.Toata fiinta mea era pierduta!

Am doar 18 ani!

Vama Veche - 18 ani

Asculta mai multe audio diverse

"Am doar 18 ani,sunt nebun(a),iubesc si nu am bani."

Cam asa incepe ziua mea acum.Gata!Pana aici mi-a fost!De azi sunt majora. Cel putin asta spune varsta despre mine,insa eu sunt pe departe de a fi majora.E ciudat,al naibi de ciudat.Au trecut 17 ani din viata mea si inca ma simt un copil.Intr-un fel chiar am asteptat ziua asta ,sa implinesc 18 ani si sa urlu tare: sunt fericita,stii?Intr-un fel imi doream sa fiu majora,dar pe cealalata parte, nu vreau sa mai cresc.De ar fi posibil cumva,as vrea sa ma opresc aici.Sa traiesc in continuare insa doar cu varsta de 18 ani,vesnic.Ar fi marfa,ce sa zic?

In tot timpul asta am reusit sa scot cateva fire albe de par de la diferite persoane,dar am reusit sa aduc si zambetele pe fetele unora.Nu stiu pe cati i-am facut sa planga si pe cati i-am suparat,dar imi pare rau. (Sunt si eu mica,nu?)

Stateam zilele trecute si ma gandeam" Uite,sunt fericita!" Chiar ma simt fericita,implinita si iubesc lucrul acesta.Imi doresc pentru mine o multime de lucruri si nu am de gand sa renunt.Probabil o sa sfarsesc intr-o facultate de franceza, pentru ca vad ca franceza ma bantuie inca din clasa a2a si nu mai vrea sa-mi dea pace.La inceput ziceam ca nici nu vreau sa mai aud de limba asta,iar acum iata-ma la profil filologie bilingv franceza. E clar ca "ceva e putred in Danemarca" si ca trebuie sa merg pe drumul asta.Si ce este un iubitor de franceza,fara Franta?E evident ca trebuie sa ajung acolo!

Imi place sa scriu,sa aberez,sa vorbesc mult,sa cant,sa admir poze si sa ma uit la multe seriale.Ador primavara si chiar imi pare rau ca de ziua mea este mereu frig.Dar azi am avut placuta surpriza de a simti caldura unui 8 decembrie.E incredibil pentru ca e tot ce-mi doream: sa fie cald si frumos de ziua mea!Poate e un cadou.In sfarsit de ziua mea a fost primavara!
Imi place cum suna 8 decembrie.N-as schimba data asta pentru nimic in lume.Oamenii nascuti pe 8,sau care au vreo legatura cu aceasta cifra,imi par extraordinari.Imi place si zodia mea si tot ce se spune despre ea,chiar daca nu sunt mare fana a prezicerilor.

Rosu?Rosu este culoarea mea,categoric!Ador tot ce este rosu.

Imi place fericirea,zambetul si tot ce ma face sa ma simt bine.Nu pot sa stau trista foarte mult timp si sunt foarte multumita cu faptul ca am puterea de a trece foarte usor peste dificultati.Sunt optimista si necurat de norocoasa,iar aceste lucruri ma fac sa ma simt si mai multumita.Reprezinta un pas in plus catre succes.Orice tip de succes.

Stiu ca sunt capabila sa fac tot ceea ce imi propun,iar daca n-o fac este pentru ca nu vreau.Sunt incapatanata.Uneori poate chiar prea incapatanata.

Imi plac oamenii diferiti,care au multe pasiuni si care se ocupa de sufletul lor.Imi plac oamenii profunzi care sunt capabili de a simti o sumedenie de sentimente in acelasi timp.Imi plac oamenii talentati,care canta,danseaza,scriu si deseneaza.Iubesc oamenii inteligenti ,bine crescuti si optimisti.

Sunt foarte curioasa si fac parte din acel grup de oameni care vor sa stie cat mai multe ciudatenii ,care vor sa afle daca mai exista si alte tipuri de viata si care vor sa vada Universul.

Nu-mi place deloc tara in care traiesc,dar sunt obisnuita.Si oricum nu imi fac probleme,pentru ca o sa reusesc sa ajung acolo unde imi doresc.

Vreau sa schimb lumea asta care a uitat sa zambeasca.Vreau sa schimb oamenii morocanosi si pe cei care se indreapta catre drumuri gresite.Vreau sa nu se mai promoveze prostia si tot ceea ce este total aiurea.

Vreau sa continui sa cant la chitara si sa pot sa invat orice melodie imi place.Deasemenea,imi doresc tare mult sa public undeva,ceva scris de mine.

Vreau,vreau,vreau!

Vreau si pot!Asta sunt eu!Sunt Maria ,am 18 ani si pot sa fac ce vreau!