duminică, 26 decembrie 2010

Bal masqué

Snow Patrol-run

Asculta mai multe audio diverse



Trecusera cateva minute de miezul noptii,iar un mic bilet si-a facut aparitia sub usa mea.M-am repezit catre el iar cu sufletul la gura si plina de emotie,am rupt plicul si am scos foaia.Eram convinsa ca este o scrisoare.Ca mi-a trimis o scrisoare,in sfarsit.Dar nu!Era o invitatie la bal.
Un bal mascat organizat de familia regala,in cinstea reintoarcerii lui Earl.

Nu stiu cum,de la cine si mai ales de ce am primit aceasta invitatie,dar am hotarat ca trebuie sa merg. As fi vrut sa-mi aleg o vestimentatie speciala,extravaganta,sa ies cumva din tipar.Si exact asta am facut.
Cu totii se asteptau la o aparitie decenta si in acelasi timp sofisticata,o rochie lunga cu volane,imprimeuri si dantela,asa cum au ales celelalte invitate.Dar nu! Datorita alegerii facute,prezenta mea la bal a starnit nenumarate discutii.Toti ma priveau cu atentie in timp ce inaintam in sala mare de dans.Erau vizibil stupefiati si se intrebau intre ei,cine sunt eu.
Incalcasem absolut orice regula de prezentare la un asemenea eveniment si ma simteam excelent.Rochia mea era din catifea neagra,cu spatele gol si cateva degete deasupra genunchiului.Purtam pantofi negri,cu toc inalt,iar parul cadea armonios pe umeri.Masca era o improvizatie.Imi placea sa ma joc cu lucrurile pe care le gaseam prin casa.Hartie,ata colorata,nasturi,carton si alte nimicuri aparent nefolositoare.Se spune ca sunt creativa si ca sunt detinatoarea unei imaginatii bogate,asa ca m-am folosit de aceste lucruri si mi-am creat o masca originala.Evident,si ea depasea standardele unei masti purtate la un bal,dar tocmai aceasta era ideea.
Nimeni nu-mi putea cunoste identitatea,iar acest lucru mi se parea un atu.Un plus pentru a lasa in urma niste imagini invaluite in mister,ce nu pot fi uitate prea usor.
Prin masca mea,doar ochii si buzele erau vizibile.Privirea-mi era patrunzatoare,misterioasa si puternica,iar buzele erau atent colorate cu un ruj de un rosu intens.
Mereu mi-a placut genul de dansuri de la baluri,asa ca era foarte dornica sa-mi pun cunostiintele in aplicare.N-a fost chip.Cu toate ca observam foarte multi tineri privindu-ma intr-un mod curios de insistent,niciunul nu avea curajul sa se apropie.
Asa ca inaintam eu spre ei,dansam,ii sagetam cu privirea cat mai intens,le imbolnaveam mintile si ii lasam sa piara.Planuisem sa fac acest lucru cu toti cei prezenti acolo,doar pentru distractia mea.Asta pana am ajuns la el.
*Dansati?*
O voce placuta si dulce venea din spatele meu.Ma intorc,imi ridic privirea si il vad.Parca eram paralizata,nu-mi puteam misca picioarele si mainile,iar o ameteala puternica isi pusese ghearele pe mine.Parca as fi consumat un drog,o doza letala iar acum oscilam intre viata si moarte.
Repeta : *Dansati,va rog?*
*Sa dansez?Cum?Cu cine sa dansez?*
Extraordinar!N-am putut sa gandesc alte cuvinte.O formula ametitoare,delicata,o replica inteligenta,nimic.Paream o fraiera,o emotiva ce nu se putea exprima in cuvinte.
Lasa capul in jos,pufneste intr-un ras scurt si silentios si spune: *Cu mine,domnisoara.Va face placere sa-mi acordati acest dans?*
Nu mi-am putut misca buzele pentru a scoate un sunet,asa ca am miscat afirmativ din cap.
M-a luat de mana si de atunci nu mai stiam nimic de mine.Auzeam doar muzica si il vedeam doar pe el.Pluteam! Muzica intra prin mine si vibram.Nu stiu cum ajungeam de la un colt la altul,iar in final eram in mijlocul acelei sali ce-mi parea in acel moment gigantica.Eram doar noi.
Melodia se oprese,iar eu inca sunt lipita de trupul sau.Cand in sfarsit constientizez ceea ce se intampla,ma indepartez,il privesc pentru inca o data in ochi si fug.Respiram sacadat iar bubuiturile inimii le simteam prin tot corpul.Sangele o luase razna,creierul isi slabise judecata,iar eu alergam.
Nu-mi aduc aminte pentru cat timp am alergat fara oprire si nici macar unde intentionam sa ajung.Eram pierduta.Toata fiinta mea era pierduta!

5 comentarii:

  1. parca si vad seara aia de bal, toti invitatii...dar mai ales pe ea cu rochia ei neagra de catifea si masca aia ciudata...numai pe el nu pot sa-l vad ;)) :)))
    frumoasa povestioara:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Un an nou fericit si plin de iubire, imbratisari cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Niste postari foarte frumoase !!:P imi place mult cum scrii >:

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu mi-l pot imagina pe el. Un tanar brunet, inalt, intr-un costum negru cu o masca discreta ce nu iesea in evidenta prin nimic. Mi-l imaginez prin genul tipic de persoana importanta la un bal mascat.
    Insa pe "ea " mi-o imaginam altfel, adica rochia ei.. o vedeam ca pe o rochie lunga pana in pamant, usor larga, cu spatele usor gol si un decolteu nici prea-prea, nici foarte foarte. Parul ar fi blond si cret :o3. adica ondulat.
    Mi-ar fi placut sa o descri pe ea mai mult, si reactia celor din jur... si sa lasi momentul sa curga... sa nu se termine atat de brusc.
    Cu toate acestea EXCELENTA POSTARE !

    RăspundețiȘtergere