luni, 31 mai 2010

In ce se masoara nebunia?


Asculta mai multe audio Muzica
Iti infasor sufletul intr-o tigara si te consum cu o lacomie ce pare a nu fi a mea.Te transformi in fum.Intr-un fum mai mut decat tacerea ,un fum murdar,mizerabil,care se izbeste mortal de peretii sufletului meu.Mi-au slabit plamanii,s-au subtiat si sunt gata sa se transforme in cenusa,chiar daca eu ii simt mai grei decat plumbul.
Ah!Cat de ironic!Stiu ei ca drogul meu e atat de ucigator?Ca provoaca o dependenta fara scapare?Si mai mult decat atat,stiu ei ca drogul meu e legal?
Ma inunda un ras nervos,grav,puternic,dar mut!Rad cu o sete atat de vie,de parca viata ar fi o gluma.Rad,dar rasul meu prevesteste un declin mintal.
Stii ca imi spuneai ca nebunii iti par interesanti?Ca au un creier special,chiar de invidiat?Ei bine,dragul meu, iata-ma acum!Sunt nebuna,sunt speciala!N-ai decat sa ma iubesti.
In momentul asta,parca mi-as smulge sufletul si l-as tranti de tavan.Asa poate va ramane suspendat acolo si va fi capabil sa vada adevarata realitate.
Ma simt ca un mim cu o viata doar in alb si negru.Un actor mut ce-si mimeaza in disperarea lui,viata.
Ma simt ca o carte de A, din mana unui iluzionist cu trucuri mai vechi decat pamantul.Un iluzionist a carui viata inseamna magie.
Cateodata ma simt ca urechea unui surd ce-si cauta in neliniste bataile inimii sale.
Ma simt ca scena unui actor care si-a hranit sufletul acolo.
Ca portativul unui pianist care canta de-o viata.
Sunt pensula pictorului din Vama care schiteaza marea si nisipul.
Sunt obiectivul unui fotograf ce imortalizeaza linistea dinaintea furtunii.
Dar azi, azi sunt doar eu.

miercuri, 19 mai 2010

Lipseste "u"


Asculta mai multe audio Diverse
Stii castanul acela vechi?Castanul sub care ma asezam adesea,incercand sa-mi despic gandurile si sa ma inteleg mai bine?Unde faceam o scurta vizualizare a vietii mele,ma proiectam in viitor si inventam dialoguri interminabile,calatorii in jurul lumii si experiente imposibile?

Oh..stii tu castanul ala , ale caror frunze imi cadeau lin pe umar,trezindu-ma din visul in care ma adanceam din ce in ce mai tare?Mirosul lui..Ah!Mirosul unei vremi demult trecute,o cenusa ce se uneste cu pielea mea,cu atomii si cu sangele meu si imi fura pe nesimtite identitatea.
Nu pot ucide anii aia!Nu ii pot strapunge,nu le pot fura viata ce domneste in adancul lor.Nu pot alunga parfumul pulverizat pe sufletul meu,nu..
Imi rascolesc mintea si foile vietii mele,pentru a mai vizualiza inca o data o dulce amintire.Stii ca..ce e mort,mort ramane.Dar ce e viu si nu mai moare..?
Totusi iata-ma in fata lui! El falnic,puternic,nemuritor,intr-o pozitie ce-mi inspira superioritate,iar eu mica,atat de mica incat ma simt incoltita,strivita de crengile lui ce-mi intind campcane,aruncandu-ma intr-un labirint viu.Ma aplec,incordata,si culeg din fata mea o castana,pe care o var in buzunar fara a-mi arunca nici macar coada ochiului,pe dansa.O voi pastra,ca pe un talisman,talismanul vietii mele,cu o deosebita valoare sentimentala,ce nu-mi da voie sa desfasor nicio activitate,in lipsa lui.
Si ma pregatesc sa plec,departandu-ma usor, cu pasi marunti,dar cu privirea fixata pe trunchiul vechi, pe care zace insemnat cuvantul "iubire" , al carui "u" ce simbolizeaza "uitarea", a ramas sters de ceva vreme.
Eu plec,el ramane.

marți, 4 mai 2010

Alcohol


Asculta mai multe audio Muzica
Sa bem!Azi,maine..sa bem pentru mine.Fa un toast,pentru numele meu,nume ce zace scrijonit pe acel perete pe langa care treci mereu,absent,pierdut,rupt de ceea ce te inconjoara.Vreau sa vad paharul din sticla scumpa,in mana ta.Sticla armonios colorata,cu o forma atent aranjata,intr-un mod bizar de artistic.Vreau sa vad cum il topesti,cum faci sa curga vinul din el si astfel sa piara adevarul.Sa se imprastie pe podeaua asta veche si nenorocita de timp.
Bea!Bea pentru mine,iubitule.Lasa alcoolul sa intre in sangele tau.Sa-l controleze,sa-ti faca inima sa bata dupa un anumit ritm.
Esti artist,stii bine.Esti programat biologic pentru a te imbata cu fluidul mortal produs de arta.Se spune ca cei creatori de frumos,au o viata diferita.Ca sangele ce aluneca prin venele lor este grav infectat de o substanta imposibil de studiat,o anume combinatie ce depaseste chimia cunoscuta de om.Substanta ce pentru muritori apare ca o otrava,ceva letal,ucigator,negru.
Pentru tine insa,artistule,este hrana talentului tau.O ai in sange,in carne,in oase si mai ales,in suflet.
Bea artistule,bea!Trebuie sa te ineci in marea creatiei tale.Trebuie sa fii constient de brutalitatea cu care ne furi sufletele,prin arta.Nu ai idee de puterea pe care o detii.Nu ai idee ca ale tale creatii reprezinta un adevarat magnet pentru noi,pentru sufletele noastre.Devine hipnotizant,ca si cum am cadea grav intr-o transa din care nu ne mai putem trezi.
Asa ca trebuie sa bei,pentru tine,pentru mine,pentru cei ce nu sunt asa,pentru cei ale caror suflete le-ai furat.Bea artistule,bea!Bea pentru arta,pentru frumos!